Rețelele de tip 802.11b pot funcționa cu o viteză de maximum 11 megabiți pe secundă. Rețelele de tip 802.11g pot funcționa cu o viteză de maximum 54 megabiți pe secundă.
Punct de acces
Cunoscut de asemenea ca router wireless, un punct de acces formează inima rețelei wireless și controlează configurația de securitate a acesteia. Dacă utilizați un punct de acces, dispuneți de o rețea în mod Infrastructură.
Ad-hoc
Fiecare dispozitiv comunică direct cu fiecare dispozitiv. Nu există un punct de acces central care să controleze comunicațiile în rețeaua wireless. Acest tip de rețea este cunoscut și sub numele de rețea wireless peer-to-peer (de la egal la egal).
APIPA
Adresarea IP privată automată (Automatic Private IP Addressing APIPA) este utilizată atunci când calculatorul de rețea sau dispozitivul de rețea de tip imprimantă multifuncțională nu poate obține o adresă IP de la un server DHCP.
ASCII
Codul american standardizat pentru schimbul de informații (American Standard Code for Information Interchange ASCII). Reprezentarea numerică a caracterelor. De exemplu, codul ASCII pentru litera A este 65.
Metodă de autentificare
Tipul de autentificare wireless utilizat în rețeaua dumneavoastră.
Canal
Rețelele wireless utilizează canale. Fiecare canal folosește o frecvență radio diferită într-un interval predeterminat. Toate dispozitivele wireless din cadrul rețelei wireless vor folosi același canal, cu excepția cazului în care respectivele dispozitive sunt conectate la alte puncte de acces wireless care acționează în calitate de gateway către rețeaua wireless.
DHCP
Un protocol pentru configurarea dinamică a gazdei (Dynamic Host Configuration Protocol DHCP) alocă adrese IP pentru dispozitivele de rețea.
DSL
Linia de abonat digital (Digital Subscriber Line DSL) este cunoscută și sub numele de ADSL sau xDSL. Aceasta este o conexiune de mare viteză la Internet.
EAP
Protocolul de autentificare extensibil (Extensible Authentication Protocol EAP) asigură un cadru de autentificare pentru rețele wireless (fără fir) și rețele cablate (cu fir). EAP utilizează un server RADIUS, care autentifică utilizatorii în rețelele private ale companiilor înainte ca aceștia să aibă permisiunea de acces la rețeaua wireless (fără fir) sau la rețeaua cablată (cu fir).
Cablu de rețea (cablu Ethernet)
Cablul utilizat la conectarea calculatorului sau a dispozitivului de tip imprimantă multifuncțională la rețeaua dumneavoastră cu fir. Cablurile Ethernet utilizează conectori RJ45, iar cablul în sine este cunoscut și sub denumirea de cablu direct.
Adresă gateway
O adresă gateway permite dispozitivului să comunice cu alte dispozitive din rețele diferite. În general, configurarea unei adrese gateway nu este necesară.
HEX
Prescurtare pentru HEXAZECIMAL, un sistem de numerație care utilizează cifrele 0 9 și literele A F.
Infrastructură
Fiecare dispozitiv comunică prin intermediul punctului de acces central. Acesta este cel mai des utilizat tip de rețea wireless.
Adresă IP
Fiecare dispozitiv al rețelei trebuie să utilizeze o adresă unică. Această adresă este cunoscută ca adresă IP și trebuie introdusă manual sau poate fi atribuită automat utilizând un server DHCP. Adresele IP sunt obligatorii într-o rețea TCP/IP.
LEAP
Protocol de autentificare extensibil simplificat (Lightweight Extensible Authentication Protocol LEAP) Protocol Cisco utilizat pentru autentificarea 802.1X în rețelele LAN wireless. Ca și EAP, LEAP utilizează un server RADIUS, care autentifică utilizatorii în rețelele private ale companiilor înainte ca aceștia să aibă permisiunea de acces la rețeaua wireless (fără fir) sau la rețeaua cablată (cu fir).
Adresă MAC
O adresă pentru controlul accesului la medii (Media Access Control MAC) este un număr unic, compus din 12 cifre, atribuit pentru fiecare dispozitiv din rețea.
Nume nod
Un nume unic pentru dispozitivul de tipărire wireless. În general, numele nodului este format pornind de la adresa MAC.
Puterea semnalului
Puterea semnalului wireless dintre calculator sau dispozitivul de tip imprimantă multifuncțională și punctul de acces cu care comunicați.
Mască de subrețea
O adresă IP necesită, de asemenea, o mască de sub-rețea. Masca de subrețea este introdusă manual sau atribuită automat dacă se utilizează un server DHCP. O mască de sub-rețea este obligatorie într-o rețea TCP/IP.
SSID
Identificatorul setului de servicii (Service Set Identifier SSID), cunoscut și ca nume de rețea, este numele utilizat de rețeaua wireless. În cazul anumitor rețele wireless, numele SSID nu este public, din motive de siguranță.
Switch
Un switch face posibilă comunicarea între mai multe dispozitive de rețea.
TKIP
Protocolul de integritate temporală a cheii (Temporal Key Integrity Protocol TKIP) elimină predictibilitatea pe care se pot baza persoanele neautorizate pentru a exploata slăbiciunile de securitate aferente cheilor WEP atribuite manual. Cheile TKIP sunt generate automat, sunt mai lungi decât cheile standard WEP și, în consecință, sunt mai sigure decât acestea.
Cheie WEP
Cheia Protocol echivalent wireless (Wireless Equivalent Protocol WEP) este o funcție principală de securitate pentru rețelele wireless, având ca scop protecția acestora împotriva accesului neautorizat. O cheie WEP este cunoscută și sub numele de cheie de rețea.